Ucraina trebuie să plătească României aproximativ un miliard de euro, bani cu care s-ar putea achita datoria la FMI pentru 2014. Restanţa Kievului reprezintă plăţile neefectuate pentru contribuţia ţării noastre la construirea combinatului de la Krivoi Rog.

Guvernul României a decis să redeschidă negocierile cu Ucraina pentru recuperarea sumei de aproape un miliard de euro datorată pentru participarea ţării noastre la construirea Combinatului de îmbogăţire a minereurilor acide de la Krivoi Rog. În acest sens, ministrul economiei, Varujan Vosganian, a avut deja o întrevedere cu autorităţile de la Kiev, unde s-a convenit întrunirea unei comisii mixte în această toamnă pentru a se analiza variante reciproc acceptabile în această problematică. Mircea Coşea, fost ministru în Cabinetul Văcăroiu, susţine însă că recuperearea banilor este o sarcină extrem de dificilă. "Numai dacă există un argument politic, dacă România face concesii Ucrainei din alte puncte de vedere şi poate recupera ceva în schimb. Dacă va avea loc o negociere sau o afacere, poate cu zăcămintele care sunt în zona Mării Negre sau ceva în genul ăsta… Nu trebuie să vă aşteptaţi nici la cifre mari, nici la o recuperare imediată. Nu cred că pe baza unei negocieri economice curate se poate ajunge la o discuţie", ne-a declarat Mircea Coşea.

Opt ani de investiţii româneşti

Participarea României la construirea combinatului de la Krivoi Rog a fost foarte importantă şi s-a întins pe o perioadă de opt ani, între 1982 şi 1990. "Noi am investit foarte mult atunci, am livrat utilaje care au fost realizate la Bucureşti, dar mai ales la Iaşi, unde a fost construită o uzină special, care producea utilaje doar pentru Krivoi Rog. Am participat şi cu proiecte de construcţie, şi cu specialişti. În toată perioada asta, ucrainenii nu au plătit nimic, urma să primim la finaliza