Ca pasionat de fotografie am avut mereu o curiozitate, şi anume voiam să ştiu câţi megapixeli are ochiul uman? Ştiţi că pasionaţii de fotografie sunt interesaţi într-o măsură destul de mare de megapixelii unui aparat foto, deşi acest lucru nu este primordial pentru a face fotografii reuşite.

După cum bine ştiţi, aparatele de fotografiat sunt comparate deseori cu ochiul uman, deoarece ambele sunt capabile să înregistreze imagini, care sunt prelucrate de procesor, în cazul aparatului foto, şi de către creier, în cazul ochiului, iar construcţia şi principiul lor de funcţionare sunt aproximativ identice.

Anatomia ochiului uman şi formarea imaginii

Lumina pătrunde prin cornee, traversează cristalinul (acesta are rol de lentilă biconvexă), după care imaginea este proiectată pe retină de unde, mai departe, este prelucrată de creier. În spatele corneei se găseşte irisul, care în mijloc este perforat de un orificiu de culoare neagră, denumit pupilă. Pentru ca ochiul să nu fie deteriorat, atunci când lumina este foarte puternică, pupila se contractă (se micşorează), iar când este întuneric, pupila se măreşte pentru a permite intrarea unei cantităţi mai mari de lumină.

Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracţie depinde în mod direct de distanţa la care se află obiectul văzut. Un obiect situat la o distanţă mai mare necesită mai puţină refracţie decât unul situat la o distanţă mai mică. Cel mai mare procentaj din procesul de refracţie are loc în cornee, restul refracţiei necesare având loc în cristalin.

Construcţia aparatului de fotografiat şi formarea imaginii

Din punct de vedere al construcţiei şi al principiului de funcţionare, aparatul de fotografiat se aseamănă cu ochiul uman.

Lumina pătrunde prin obiectiv (cornee), traversează sistemul de lentile al acestuia (crista