Iar avem creştere economică. De data aceasta creşterea, ca de la trimestru II la trimestru I, este de 0,5%. Dacă ne oglindim în semestre (nu are rost să pomenim care anume pentru că oricum nu înţelege nimeni) creşterea este şi mai mare: 1,8%.
Prima reacţie a oricărui român dus cu sorcova de celebrul „să trăiţi bine” este să-şi consulte nivelul de trai. Şi de aici intervine paradoxul românesc în materie, un fel de viaţa bate filmul cu premiul Oscar la pachet. Potrivit INS, salariul mediu net a crescut, în termeni reali, adică scăzând inflaţia, cu 11 lei. Drept consecinţă, acum este posesorul a vreo 1.635 lei noi. Lunar. Sigur, putem da peste un conaţional care are salariul minim pe economie, adică la jumătate…dar să nu fim pesimişti.
Să revenim. 1.635 lei noi, super-sumă. Şi începe să scadă: 300 de lei întreţinerea, 1.200 de lei (trei sferturi din total, potrivit celor de la calitatea vieţii) pe mâncare, 400 de lei alte facturi (dacă are doar un bec acasă, potrivit recomandărilor în vigoare ale ANRE, dacă dă doar bip-uri, internetul îl consideră un moft şi urăşte băncile), vreo 100 de lei lunar pe haine, 200 pe benzină sau măcar 100 pe RATB, încă 200 lunar pentru copil. Trage linia şi ia foc: rezultă minus 665 de lei! Ferească sfântul să ia vreo boală…
Aşadar, recapitulăm – a crescut salariul real cu 11 lei, minus la sfârşitul lunii 665 de lei. Cine este vinovat? Românul că nu munceşte? Ar munci dacă nu ar ieşi mereu în pagubă cu obiceiul ăsta. Să fie vinovat politicianul prieten cu statisticianul pentru că face calcule din birou dar pare că a fost mereu corigent la aritmetică? Cred că ne apropiem.
Era să uit, nu v-am dat vestea bună: avem creştere economică! Cei care nu cred, să treacă la muncă, nu l-a-ntins PIB-ul prin presa prea ocupată cu boala câinelui nebun. Apropo, cred că aici ar trebui să punem piciorul pe „i” – boala-n cauză se ia di
