Rata de absobţie a fondurilor UE a crescut în august cu doar 1% (195 mil. euro), la 20,1% - din totalul fondurilor structurale de 19,2 mld. euro alocate României între 2007 şi 2013 -, iar cea a declaraţiilor de cheltuieli transmise la Bruxelles, cu 1,5% (288 mil. euro), la 21,8%, ceea ce arată că situaţia din iulie, când în România au intrat 732 mil. euro de la UE, nu a fost decât una conjuncturală, prilejuită de deblocarea programelor europene.
Faptul că în august România a transmis Comisiei Europene declaraţii de doar 288 mil. euro arată că, de fapt, proiectele derulate cu fonduri UE avansează într-un ritm foarte scăzut şi că, neefectuându-se cheltuieli, nu sunt declaraţii de transmis. Astfel, nu se pot face nici rambursări foarte mari, încât rata de absorbţie să avanseze susţinut.
Tinând seamă de valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise în august, România trebuie să mai trimită până la sfârşitul anului declaraţii de cheltuieli de 4,9 mld. euro şi tot ce nu transmite până la acest prag este pierdut definitiv în cadrul procedurii de dezangajare automată a fondurilor (dacă Comisia nu-şi revizuieşte regulamentele în favoarea României oferindu-i mai mult timp pentru a cheltui banii).
Că ritmul a slăbit şi că statul şi-a redus şi el cheltuielile cu proiectele finanţate din fonduri UE o arată execuţia bugetului general consolidat pe luna iulie, dar aici o explicaţie e şi că proiectele au fost deblocate, iar bugetul nu a mai fost obligat să poarte singur povara financiară, ca în vremea în care acestea erau presuspendate.
În perioada ianuarie – iulie 2012 bugetul general consolidat a cheltuit 7,5 mld. lei cu proiectele cu finanţare din fonduri UE, iar în perioada similară a acestui an a cheltuit cu 14%,4 mai puţin, adică 6,48 mld. lei. În aceeaşi vreme, în bugetul consolidat au intrat, în contul cheltuielilor făcute de la buget
