Este un gaz care a şters mare parte din viaţa de pe Pământ acum 275 de milioane de ani, iar Japonia îl priveşte acum ca pe o nouă formă de energie neconvenţională.
Cunoscut sub denumirea de „gheaţă inflamabilă“, sau clatrat, noul potenţial combustibil este o substanţă asemenea unui şerbet ce constă în metan prins în gheţarii apelor. Seamănă cu un gheţar normal şi se găseşte de obicei chiar sub fundul mării, sub plăcile continentale.
Calculele japoneze sugerează că ţara săracă în resurse ar avea suficiente depozite numai de-a lungul coastelor sale pentru a satisface nevoile energetice ale superputerii economice pentru următorii 100 de ani. Gazul îngheţat este răspândit şi în alte părţi ale globului şi poate furniza mai multă energie decât toate resursele combinate de petrol şi gaze ale lumii, potrivit unei estimări.
„Zona iniţială de studiu din Japonia a fost regiunea de coastă care se întinde pe 400 km (de la Tokyo până la vârful vestic al insulei Honshu). Numai această regiune se estimează că înmagazinează suficinte rezerve pentru a alimenta toată Japonia cu gaz natural pentru aproape 14 ani“, spune guvernul japonez, care conduce studiile.
Cercetătorii japonezi care lucrează pentru guvern au fost primii care au scos gaze naturale din hidraţii de metan de pe fundul mării, în luna martie. Obstacole tehnologice masice stau în calea extragerii gazului, care este dificil de accesat, deoarece este adesea mult sub nivelul mării. Unii spun că aceste resurse nu vor fi niciodată aplicabile comercial.
Tokyo subliniază provocările fracţionării hidraulice din anii `90 şi spune că progrese tehnologice similare vor face posibil accesul la energia din hidrat de metan. Cu puţine resurse naturale proprii, un program nuclear în stagnare şi puţine speranţe din partea energiilor regenerabile, Japonia speră că această subs