La Sank-Petersburg începe joi o reuniune de douǎ zile a grupului G20 într-o atmosferǎ apǎsǎtoare, marcatǎ de disensiunile comunitǎţii internaţionale în privinţa Siriei.

O întîlnire între patru ochi între Vladimir Putin şi Barack Obama a fost anulatǎ, în schimb preşedintele american va avea discuţii bilaterale cu omologul sǎu francez, François Hollande.

La ora la care a fost lansatǎ iniţiativa de crearea a grupului G20, cu patru ani în urmǎ, unii comentatori sperau cǎ el va funcţiona ca un fel de guvern mondial şi va putea facilita atît ieşirea din criza economicǎ cît şi o mai bunǎ coordonare pentru rezolvarea problemelor grave de pe planetǎ.

Ţǎrile care fac parte din grupul G20 reprezintǎ de fapt douǎ treimi din populaţia mondialǎ şi 90 la sutǎ din producţia globului, deci teoretic o astfel de structurǎ decizionalǎ are o serioasǎ legitimitate.

Din pǎcate, cum aratǎ specialiştii, tendinţele centrifuge nu au fost niciodatǎ mai pronunţate în sînul grupului. Între Statele Unite şi Rusia se poate vorbi de o rǎcire a relaţiilor care amintesc de perioada de dinaintea cǎderii comunismului.

China şi Rusia formeazǎ un tandem care blocheazǎ toate rezoluţiile cerute de occidentali în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Disensiunile din interiorul grupului nu ţin însǎ numai de Siria, ele au şi motivaţii economice precum şi geostrategice.

Japonia se simte ameninţatǎ de China, mai ales dupǎ ce a pierdut statutul de a doua economie mondialǎ. Chiar şi între ţǎri care pǎreau sudate în numele unor interese comune cum este grupul BRICS (din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) nu reuşesc sǎ ducǎ la capǎt unele proiecte, cum ar fi crearea unei bǎnci comune de dezvoltare.

Participanţii la aceastǎ reuniune, unde atmosfera va fi înveninatǎ de criza din Siria, ar trebui sǎ mai discute serios şi despre introducerea unor regle