"Daca va fi cazul, voi fi viitorul presedinte al Romaniei, pentru ca simt ca pot", declara anul trecut Sorin Oprescu.
Intre primarul general al Capitalei si visul sau mai mult sau mai putin secret sta cadavrul unui copil omorat de caini in mijlocul Capitalei asemeni unui vanat in mijlocul padurii.
Teribila tragedie nu da doar masura neputintei si ipocriziei lui Sorin Oprescu, ci si pe aceea a cinismului sau fara margini.
Neputinta, pentru ca Sorin Oprescu a promis repetat ca problema cainilor vagabonzi "va iesi de pe agenda de urgente a Capitalei". Nu numai ca nu a iesit, ci s-a si agravat. Statisticile oficiale sunt aproximative, pentru ca includ si persoanele fara adapost, dar numai medicul legist care a autopsiat cadavrul copilului spune ca este la al treilea asemenea caz.
Neputinta pentru ca numarul celor muscati de caini creste de la an la an. Anul trecut statisticile, care ii includ numai pe cei care s-au prezentat pentru vaccinare antirabica, includ 16 mii de persoane, cu trei mai multe decat in anul precedent. Nu stim desigur cati sunt cei care au fost atacati, dar au scapat nemuscati ca prin urechile acului.
Neputinta pentru ca la mijlocul celui de-al doilea mandat nici macar sa nu fi inceput macar timid rezolvarea celei mai acute si mai periculoase probleme a Bucurestiului.
Ipocrizie pentru ca in spatele declaratiilor publice a stiut sa aranjeze bine ploile celor apropiati. Ce intamplare intamplatoare ca prietenii fiului sau se ocupa exact de caini vagabonzi si au realizat in Giurgiu un adapost mamut care sta insa mai mult gol! Cei interesanta coincidenta!
Ipocrizie pentru ca in timp ce numarul cainilor si al victimelor lor creste, cresc si sumele alocate ASPA, serviciul public al primariei care exact cu maidanezii se ocupa, teoretic. 3,3 milioane de euro pe 6 luni a primit
