Îmbiați de fermecătoarele nuanțe retro ale luminii cu care Alba Iulia și-a primit turiștii și locuitorii în prima zi de toamnă a anului, sute de oameni au început să se plimbe pe străduțele Cetății în ultima zi a Festivalului Dilema veche. Cele două catedrale, muzeul Unirii, standurile librăriilor Anthony Frost, Kyra Kyralina și Humanitas, chioșcurile cu ii și cercei, traseul celor 3 fortificații, terasele centrale ori cele din flancurile Cetății și-au primit ospitalier vizitatorii.

Profitînd de generozitatea buletinului meteo, organizatorii au avut inspirația de a programa în aer liber dezbaterea „despre neajunsurile de a fi nou”, purtată de Horia-Roman Patapievici, Dan C. Mihăilescu și Mircea Vasilescu. În fața Bibliotecii Batthyaneum, 200 de oameni așezați pe scaune răspîndite în semicerc i-au ascultat pe cei 3 vorbind despre cît de veche e ideea noului în istoria imaginarului omenirii, noul in comunism și noul din epoca hippie, despre ce se pierde atunci cînd se cîștigă progresul tehnic, despre cum adolescenții din toate epocile, nu doar de acum, au ca țel căutarea și descoperirea noului, despre nevoia de mister și de exercițiu cotidian al imaginației („Imaginația e cea care face legătura între rațiune și simțuri” - H-R Patapievici).

Discuția n-a avut tensiunea și ruperile de ritm ale dezbaterii despre lectură întîmplate cu o seară în urmă, dar a avut grație, eleganță și, mai presus de toate, a produs o imagine de o tulburătoare, cinematografică frumusețe. Privit de la cîțiva zeci de metri distanță, tabloul oamenilor vorbind și oamenilor ascultînd într-o după-amiază tihnită de toamnă, la umbra unui arbore impozant, în fața zidului scorojit al clădirii de secol XVIII pe care lumina toamnei desena forme ciudate, părea desprins dintr-o altă lume și dintr-o altă epocă.

Atmosfera de tîrg patriarhal cu maniere aristocrate a căpătat accente încă ma