Numele Oana Busuioceanu a apărut pe mai bine de 20 de volume publicate în anii '60–'80 la Editura pentru Literatură şi Artă, Univers, Minerva sau Meridiane. Fiica lui Alexandru Busuioceanu, cunoscutul istoric al artei, poet şi universitar stabilit în 1945 la Madrid, semna nu numai traducerea din italiană ori spaniolă, ci şi aparatul critic al acestor volume.

În urma înăspririi regimului editurilor sub Ceauşescu, Onica Busuioceanu, care nu era dispusă să facă vreun compromis cu puterea comunistă, fuge în Occident; stă o vreme într-un lagăr de refugiaţi politici din Italia şi în 1985 ajunge în Statele Unite, la Los Angeles. Profesional, Onica se impune până la urmă în America, dar financiar nu reuşeşte niciodată să atingă un echilibru. Şi aici intervine întotdeauna, salvator, un om cu care nu s-a întâlnit faţă în faţă decât o dată: Walter Biemel, născut într-o familie germană din Braşov, student al lui Heidegger în anii 1942-1944, distins universitar specializat în fenomenologie şi filozofia artei.

Numele Oana Busuioceanu a apărut pe mai bine de 20 de volume publicate în anii '60–'80 la Editura pentru Literatură şi Artă, Univers, Minerva sau Meridiane. Fiica lui Alexandru Busuioceanu, cunoscutul istoric al artei, poet şi universitar stabilit în 1945 la Madrid, semna nu numai traducerea din italiană ori spaniolă, ci şi aparatul critic al acestor volume.

În urma înăspririi regimului editurilor sub Ceauşescu, Onica Busuioceanu, care nu era dispusă să facă vreun compromis cu puterea comunistă, fuge în Occident; stă o vreme într-un lagăr de refugiaţi politici din Italia şi în 1985 ajunge în Statele Unite, la Los Angeles. Profesional, Onica se impune până la urmă în America, dar financiar nu reuşeşte niciodată să atingă un echilibru. Şi aici intervine întotdeauna, salvator, un om cu care nu s-a întâlnit faţă în faţă decât o dată: Walter Biemel, născut înt