Criza economica a produs o "revolutie tacuta" in cadrul Uniunii Europene, unde visul supranational al unei federatii europene face loc unor contacte mai puternice intre guvernele tarilor membre, potrivit unei analize a European Council on Foreign Relations. Aceasta arata ca vocile care sustineau o reforma substantiala a institutiilor Uniunii Europene au pierdut din tarie pe parcursul ultimelor 12 luni, in timp ce o noua tendinta, a cooperarii interguvernamentale sporite, castiga teren.
Potrivit ECFR, aceasta "revolutie" nu reprezinta un nou model de integrare europeana, ci un mecanism declansat de imposibilitatea schimbarii tratatului UE si de interesele principalilor jucatori europeni.
"Revolutia" este sustinuta de un nou tip de diferentiere intre tari - mai degraba una automata, decat una provocata de obiective politice, potrivit ECFR. Analiza arata ca, in pofida eforturilor de a tine unita Uniunea Europeana, prapastia dintre zona euro si celelalte state membre devine tot mai adanca; e putin probabil ca Marea Britanie sa se realinieze Uniunii sau ca Polonia sa adere prea curand la euro - chestiuni ce vor avea un impact major asupra viitorului UE.
ECFR comenteaza ca reformele adoptate de eurozona ca raspuns la criza au introdus noi mecanisme supranationale si au determinat un transfer important de putere catre Bruxelles, dar acestea nu echivaleaza cu apropierea de o federatie europeana sau de o Uniune cu institutii supranationale mai puternice.
Pe de alta parte, arata aceeasi analiza, cooperarea intre guvernele tarilor membre a dus deja la inovatii institutionale, iar elemente centrale ale noii guvernari a zonei euro, precum Mecanismul European de Stabilitate, se bazeaza pe acorduri initiate si incheiate intre unele state membre, fara implicarea unor institutii UE sau cu implicarea lor colaterala.
In cazul in ca
