În urmă cu câteva zile un copil de partu ani şi-a pierdut viaţa la Bucureşti, când o haită de câini l-a atacat. Practic, băieţelul a murit mâncat de câini şi nu muşcat. Tristul eveniment m-a pus pe gânduri şi curioasă din fire am făcut câteva ture ale oraşului, ca să vad câţi câini avem şi dacă avem câini în haite. Aşa am constatat că avem bistriţeni care mănâncă de la container.

        Am rămas plăcut impresionată să nu observ câini, care nu demult împiedicau circulaţia rutieră. Uneori aceştia traversau haotic strada " în turmă" şi erau foarte dezorientaţi.

      Iubesc animalele şi nu le doresc răul dar parcă mai mult îmi pasă de oameni şi de copii. Prima întâmplare care m-a pus pe gândurii în ceea ce priveşte câinii comunitari pe care în trecut îi apăram de la eutanasiere a fost atunci când cu ochii mei şi cu urechile mele am văzut şi auzit un câine care era gata să atace o fetiţă. Evenimentul a trecut şi l-am uitat, însă zilele acestea s-a întâmplat această tragedie la Bucureşti şi nu vreau să mă pun în locul părinţilor, a rudelor sau a acelui băieţel.

         Astfel, în acestă după amiază, am dat câteva ture de oraş pentru a căuta maidanezii, dar aceştia au fost de negăsit. Nu stiu care este motivul dispariţiei lor, poate s-au ascuns, astăzi fiind o zi însorită, sau poate unii bistriţenii iubitori de animale îi protejează şi i-au luat în curţile lor, până ce va mai trece din furtuna pornită de autoritaţi, presă şi oameni. În schimb, nu mare mi-a fost uimirea când printre blocuri am văzut oameni care căutau în containere ceva de mancare iar in pungi isi luau pentru acasa resturile de mancare aruncate de locatari. Sunt chiar cei din imaginea ataşată iar când m-au văzut s-au ascuns. Un locatar care a observat curizitatea mea a spus că uneori aceste persoane, ca să nu mai meargă până acasă, înoptează după containerele de gunoi. Cu jenă spun că