Aproximativ 40 de milioane de euro a plătit statul român în perioada 2005-2012 cetăţenilor români care au câştigat procese la CEDO.
În acest timp, cele mai multe condamnări la CEDO se datorează încălcării de către justiţia română a dreptului la un proces echitabil prevăzut de Convenţia Europeană. La fel de multe încălcări mai sunt numai în ceea ce priveşte încălcarea dreptului la proprietate.
Conform Inspecţiei Judiciare, în perioada 2005-2012 au fost sancţionaţi disciplinar doar 10 procurori (25 de judecători şi un magistrat asistent) pentru săvârşirea abaterii disciplinare constând în exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Teoretic, statul român şi-ar putea recupera sumele plătite către cetăţenii care câştigă procese la CEDO prin Ministerul Finanţelor Publice, care sesizează la rândul său Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă magistraţii se fac vinovaţi de condamnarea statului român la CEDO.
Proceduri
Însă sesizarea Ministerului de Finanţe ajunge, mai întotdeauna, după termenul de 2 ani de la data la care fapta magistratului a fost săvârşită. Asta în condiţiile în care numai procesul la CEDO durează 2-3 ani, iar cetăţeanul are la dispoziţie un termen de 6 luni pentru a se adresa CEDO. În aceste condiţii, procedura nefiind îndeplinită, termenul fiind depăşit, Inspecţia Judiciară nu dispune cercetări în cazul magistraţilor.
De aceea se impune o mai mare atenţie în ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie. Iar atât timp cât nu va exista un text normativ clar şi aplicabil care să antreneze răspunderea de orice tip a magistraţilor, vom găsi în rechizitorii formulări aberante de genul “Toţi cei implicaţi au acţionat în interesul Grivco S.A din considerente telepatice ori din necunoaştere sau prostie”, care nu fac decât să discrediteze întreg dosarul şi materialul probatoriu administrat şi să pună chiar
