Micii crescători de animale care vând lapte produs în mod tradiţional nu îşi vor mai putea vinde producţia în pieţe începând cu anul viitor în condiţiile în care România este obligată să se alinieze la normele Uniunii Europene privind calitatea laptelui.
Practic, 95% din cantitatea de lapte vândută pe piaţa locală trebuie colectată de la animale sănătoase, mulsul trebuie să fie făcut cu mulgătoare electrice, iar apoi laptele răcit cu ajutorul aşa-numitelor răcitoare. România a mai primit în prealabil două derogări, în 2009 şi 2012, de la Uniunea Europeană pentru a permite pieţei să se adapteze la noile cerinţe.
„Pentru micii fermieri care merg cu laptele în piaţă şi care îşi vând surplusul (din fermele de subzistenţă sau semisubzistenţă - n.red.) va fi un şoc. Marea problemă nu sunt mulgătoarele, pentru că laptele îndeplineşte cerinţele dacă este muls de o mână curată. Într-adevăr va fi nevoie de achiziţia de răcitoare“, a spus Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, una dintre organizaţiile care reunesc firme din zootehnie de pe piaţa locală.
Impactul acestei măsuri se anunţă major în condiţiile în care aproape jumătate din cele 2 milioane de vaci din România se află în ferme de până la cinci capete, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Începând cu anul viitor, micii fermieri care vor aduce lapte în pieţele tradiţionale vor fi nevoiţi să prezinte un certificat de conformitate, bazat pe un set de analize ce costă circa 200 de lei.
Pentru crescătorii cu câteva capete, îndeplinirea unei astfel de condiţii reprezintă tăierea profitului, având în vedere că vânzările lor nu depăşeşc în general 300 de litri lunar, ceea ce înseamnă încasări de 300-400 euro/lună.
„Cel mai ieftin răcitor de 300 de litri costă 3.500 de euro, un cost pe care crescătorii mici nu vor reuşi să îl amortizeze nicio
