Actuala reuniune G20 de la Sankt-Petersburg are loc pe un fond de ""rǎzboi rece şi de rǎzboi monetar", scrie cotidianul francez Le Monde. În Franţa observatorii sunt sceptici în ce priveşte rezultatele acestui "sommet", dar nu este exclus ca liderii prezenţi sǎ facǎ totuşi un efort pentru a-şi accelera cooperarea în privinţa evaziunii fiscale.
Termenii care revin cel mai des în articolele şi analizeze dedicate acestei reuniuni sunt "diviziune", "confruntare", "tensiuni". Liderii internaţionali şi marile puteri aveau interese divergente şi înainte ca dosarul sirian sǎ se impunǎ ca un subiect de neocolit pe agendele reuniunilor internaţionale. Siria a devenit însǎ o dilemǎ obsedantǎ cu reverberaţii nu numai militare, geo-strategice, morale sau economice, ci şi de ordin filozofic.
Nu întîmplǎtor cotidianul Le Monde îi invitǎ, pe mai mulţi intelectuali şi filozofi, sǎ se exprime în ediţia sa datatǎ 6 septembrie pe marginea Siriei. Ori, ce rezultǎ din aceste intervenţii? Rezultǎ în primul rînd cǎ intelectualii sunt la fel de divizaţi ca şi clasa politicǎ francezǎ, ca şi opinia publicǎ europeanǎ şi ca şi lumea în general cînd vine vorba de Siria.
Este aproape uluitor de vǎzut cum oameni precum André Glucksmann, Edgar Morin sau Tzvetan Todorov, adevǎrate somitǎţi culturale, cel puţin aici în Franţa, cu argumente dintre cele mai subtile şi cu un enorm talent în ce priveşte capacitata de analizǎ ajung la concluzii diametral opuse.
În Franţa se vorbeşte, ca şi pe vremea cînd americanii pregǎteau rǎzboiul din Irak, despre "intervenţionişti" şi despre sceptici. André Glucksman sau Bernard Herni-Lévy considerǎ cǎ lumea civilizatǎ şi marile democraţii sunt pe cale sǎ-şi piardǎ onoarea dacǎ nu intervin militar împotriva lui Bachar al-Assad. Într-un articol publicat la începutul acestei sǎptǎmîni tot în Le Monde, filozoful Bernard Henri-Lévy, omul care a avu
