În loc să ridice câinii din stradă, clasa politică şi administraţia locală se fac, cu o uluitoare dezinvoltură, că habar n-au de legea care le permite să ia măsuri. Îngeraşul Ionuţ Anghel, sfâşiat de câini vagabonzi în timp ce era la joacă, a murit, deşi, conform legii, pe străzi nu trebuia să mai fie picior de maidanez. Atunci, cine nu şi-a făcut treaba? Cine n-a respectat legea? Cine va răspunde pentru tragedie?
“Legea este pocită! Uitaţi-vă ce nenorociri se întâmplă!”, a concluzionat miercuri, cu lacrimi în ochi, primarul general Sorin Oprescu, făcând referire la copilaşul ucis de câini în Bucureşti.
De ce dă vina primarul pe lege când aceasta e cât se poate de clară? Actul normativ de bază care reglementează problema câinilor fără stăpân este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 155/2001 şi care spune, la punctele 4 şi 7, că autorităţile locale AU OBLIGAŢIA să captureze câinii fără stăpân, să îi ţină 7 zile în adăposturile proprii, pentru a fi revendicaţi sau adoptaţi, după care AU OBLIGAŢIA să îi eutanasieze.
Această ordonanţă a fost modificată prin Legea 277/2002, în care timpul de internare în adăpost a fost ridicat la 14 zile - şi a fost modificată din nou prin Legea 391/2006, prin care timpul de internare a fost scăzut din nou la 7 zile.
După un an, a fost înaintat în Parlament proiectul Legii 771/ 2007, care să modifice din nou ordonanţa. Acest proiect a fost atacat de Curtea Constituţională, pe motiv că e neconstituţional, şi a fost retrimis în comisiile parlamentare spre dezbatere. Dezbaterea continuă până în ziua de azi.
Ca atare, ordonanţa care prevede eutanasierea este în vigoare, adică nu a fost abrogată niciodată - la acest lucru s-a referit Crin Antonescu. De altfel, Libertatea a subliniat încă din ediţia de ieri acest aspect al legislaţiei privind câinii comunitari.
Acuzaţii: ucidere din culpă şi neglijenţă
Ca atare,