Miza primei zile, a reuniunii liderilor statelor membre ale G20, de la Sankt Petersburg, nu va fi agenda oficială, focalizată pe guvernanţa economică, ci bătălia dintre Barack Obama şi Vladimir Putin. Primul solicitând sprijin pentru o acţiune militară, contra regimului sirian. Al doilea insistând pe găsirea altor soluţii, paşnice, menite a stopa războiul fraticid, care pare a pecetlui dezintegrarea teritorială a Siriei. Ce va urma?

Cu 10 voturi pentru şi 7 contra, comitetul senatorial pentru relaţii externe a dat câştig de cauză pledoariei triumviratului trimis de Casa Albă, cel format din şeful diplomaţiei americane, John Kerry, de liderul Pentagonului, Chuck Hagel, şi de bine temperatul general Martin Dempsey, care are pregătite toate opţiunile, de la cel mai bun, la cel mai rău scenariu post-operaţiunea aeriană preconizată a diminua puterea armatei siriene.

Urmează ca Senatul SUA să se pronunţe, prin vot, asupra proiectului de rezoluţie redactat la Casa Albă.

Într-un asemenea moment, contează şi opinia unui absolvent al Universităţii Naţionale de Apărare, din Washington D.C., precum generalul Alexandru Grumaz, care cunoaşte bine, de la faţa locului, mecanismele specifice dezbaterilor generate la nivelul Congresului Statelor Unite ale Americii.

În urmă cu câteva ore, la postul de televiziune CNN, fostul secretar al apărării, William Sebastian Cohen, a apreciat prestaţia publică, transmisă în direct, pe micul ecran, a triumviratului menţionat, semnalând şi un detaliu important.

Prin fermitatea arătată Siriei, Casa Albă vizează, fără niciun dubiu, şi atenţionarea clară a Iranului, care, prin continuarea programului nuclear, nu doar cu ţeluri paşnice, ci şi militare, se apropie de o altă linie roşie, respectiv aceea peste care dacă va trece, va atrage o ripostă pe măsură.

Până când va fi declanşată operaţiunea aeriană, răspunsuril