Capitalul străin intrat în Bihor în 20 de ani este dublu faţă de cel înregistrat de judeţul Cluj, potrivit ultimului raport al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

ZIUA de CLUJ vă prezintă analiza economică a Regiunii Nord-Vest (RNV), aşa cum rezultă ea din „Planul de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020", dat publicităţii în această săptămână.

Produsul intern brut (PIB) în RNV era în 2010 de 59 de miliarde de lei, al treilea dintre regiunile ţării, 11,3% din cel naţional. „Tendinţele negative de la finele perioadei 2005-2010 au fost determinate şi de criza economică, ce a afectat atât economia regională, cât şi cea naţională. Se poate observa în 2009 o tendinţă descrescătoare, aspect ce poate fi corelat şi cu declinul pieţei imobiliare", subliniază conducerea ADRNV. PIB pe cap de locuitor a crescut în regiune de la 4.600 de euro în 2000 (24% din media Uniunii Europene), la 10.200 de euro în 2010 (42% din această medie, de 24.500 de euro). Creşterea cea mai mare s-a simţit în Bihor (105%) şi Cluj (104%). Productivitatea muncii este cu 12% sub cea la nivel naţional, iar regiune se clasează abia pe poziţia a şasea în România. Cel mai bine stătea Clujul, iar Bistriţa Năsăud era singurul judeţ care a consemnat scădere, pe fondul restrângerii activităţii economice. În industrie RNV avea angrenate 8.230 de unităţi locale active în 2011, cu o cifră de afaceri de 39,6 miliarde de lei şi cu 205.000 de salariaţi. Numărul unităţilor active a coborât cu 1.863 (18%), iar cel al salariaţilor, cu 21.657 (9,5%), însă cifra de afaceri a urcat cu 25%. Clujul conducea o cifră de afaceri de 14,5 miliarde de lei în 2010, urmat de Bihor, cu 7,5 miliarde. Sălajul avea o cifră de afaceri mai mică de şapte ori decât cea a Clujului, judeţ care găzduieşte 30% din unităţile industriale ale regiunii.

Vârful imobiliar a fost atins în 2008, iar după izbucnirea