Credeaţi că oamenii de ştiinţă îşi petrec timpul închişi în laboratoare şi nu sunt expuşi pericolelor? Vă înşelaţi. Cercetătorii au parte de unele dintre cele mai periculoase meserii din lume.

7. Scafandrii în peşteri subacvatice

Cercetătorii care se scufundă în peşterile subacvatice se confruntă cu un pericol enorm: o singură mişcare greşită şi pot stârni cantităţi imense de sedimente. Din cauza acestora, ei se pot pierde extrem de uşor sub apă şi pot să rămână rapid fără oxigen.

Aceste peşteri periculoase, însă, pot dezvălui lucruri noi despre climatul antic al Pământului şi despre ecologia insulelor.

6. Scufundarea în saturaţie

În acest tip de scufundare, scafandrii sunt presurizaţi în barocamere până la presiunea corespunzătoare adâncimii de lucru - timp în care ţesuturile acestora se saturează cu gazul respirat, apoi sunt transportaţi la adâncimea respectivă cu mijloace submersibile, după care se execută decompresia.

"Nu poţi să stai decât un anumit timp la o anumită adâncime, întrucât corpul tău absoarbe azot, care este un gaz inert", a declarat oceanograful M. Dale Stokes, de la Universitatea California. Dacă scafandrii petrec prea mult timp sub apă sau ies la suprafaţă prea repede, azotul dizolvat formează bule şi se dilatează, sângele persoanei respective transformându-se în spumă.

5. Mulsul veninului

Cercetătorii care studiază veninul fac lucruri extrem de periculoase. "Mulgătorii" de venin manipulează şerpi mortali, precum kraitul, alături de tot soiul de reptile veninoase. Mulsul şerpilor veninoşi nu este deloc uşor. Expertul trebuie să găsească foarte mulţi şerpi, pentru a scoate o cantitate decentă de venin, trebuie să îi ţină în mâini şi să apese colţii lor pe tuburi de plastic, în timp ce masează uşor glandele veninoase. Cei mai mulţi dintre cercetători au fost muşc