"O sa fac cum decid bucurestenii", spune primarul Capitalei, Sorin Oprescu, la conferinta de presa in care anunta referendumul prin care locuitorii Bucurestiului vor fi intrebati - vreti sau nu eutanasierea cainilor fara stapan?
Propozitia aceasta trebuie privita insa si dintr-o alta perspectiva. Cuvintele astea sunt emblematice pentru clasa politica de la noi, din ultimii 24 de ani. "O sa fac cum decid...", dar eu vin si intreb acum - mai nenica, tu, care esti sef, care ai putere de decizie, tu ce decizi, fratica, tu, cu de la tine putere, prin vointa ta, cu ideea ta? Tu ce faci?
Asta e una dintre marile probleme ale Romaniei de dupa 1990. O tara fara conducatori adevarati. Oameni care sa fie capabili sa ia decizii istorice, care sa sparga bariere, sa schimbe total drumul pe care merge tara, daca acel drum e gresit. Oameni care sa aiba viziune si sa ia o decizie inainte ca societatea sa alunece in prapastie. Nu sa iei hotarari dupa ce s-a produs un rau. Ci sa ai viziunea de ansamblu, sa intuiesti pericolele si sa le eviti. Asemenea conducatori n-am avut noi, din pacate.
Ce avem, in schimb? Avem conducatori cu mentalitate de functionaras. Unii dintre ei asa sunt. Oameni care vin la serviciu - ca e institutie guvernamentala sau locala - ca sa ponteze ziua de munca. Se tem pana si de umbra lor. N-au curaj sa deranjeze nici macar o musca, daramite sa ia niste decizii care ar muta muntii din loc. Asa sunt unii.
Pentru ca altii se feresc sa ia hotarari radicale dintr-un cu totul alt motiv - pentru ca-si fac calcule pe termen lung pentru propria lor cariera politica. Ce-si zic baietii - pai, daca iau acum o decizie radicala, sigur nu ma mai voteaza cei care nu vor fi de acord cu mine. Ei, asta e chiar o problema. Pentru ei, sefuletii.
Sa fie oare tot un calcul politic si la Sorin Oprescu acum? Faptul ca n-are
