La noi, liberalizarea pieţei terenurilor agricole se va produce, cum se ştie, de la 1 ianuarie 2014, ca o condiţie la semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Alte ţări precum Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia, membre UE, au obţinut prelungiri ale perioadei de tranziţie şi, implicit, amânarea momentului liberalizării. Ungurii au tranşat problema prin lege: interzis la vânzarea terenurilor agricole cetăţenilor străini.
Legea care va reglementa ce şi cum se liberalizează pământul la noi se numeşte „lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare” şi este în dezbatere. O prevedere care ar putea rămâne literă de lege este suprafaţa maximă pe care o poate cumpăra un străin, iar aceasta se limitează la 100 de hectare. Dar şi pentru 100 de hectare străinul trebuie să îndeplinească nişte condiţii şi anume: să facă dovada că are cunoştinţe agricole şi a făcut agricultură cel puţin 5 ani, iar dacă deţine deja în proprietate terenuri agricole în extravilan să facă dovada că le munceşte.
Riscul „acaparării” de suprafeţe mari de către străini rămâne unul major: se justifică acest risc de preţul ieftin al terenurilor comparativ cu ţările de unde vin cei care cumpără, sărăcia, lipsa de capital şi a unui sistem încurajator de creditare. Iar un alt risc ce ar putea interveni este acela prin care unii cumpărători străini să folosească oportunitatea doar pentru a crea o piaţă speculativă cu terenurile. Deocamdată, avem dezbateri, dar de la 1 ianuarie vom avea o lege.
La noi, liberalizarea pieţei terenurilor agricole se va produce, cum se ştie, de la 1 ianuarie 2014, ca o condiţie la semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Alte ţări precum Polonia, Lituania, Letonia, Slovacia, membre UE, au obţin
