Dacă ni se pare că trăim în vremuri absurde, să privim un pic spre povestea lui Loţi Boloni, care-şi aduce aminte că, atunci când era jucător, a fost suspendat un an şi jumătate de la naţională din cauza unui meci cu Ungaria. Chiar dacă este de etnie maghiară, pentru mine Loţi Boloni va rămâne în memorie în primul rând cu bucuria legendară, hotărâtă şi extrem de patriotică de după golul marcat în poarta campionului mondial Dino Zoff pentru România.

Boloni vine din vremurile în care căpitanii naţionalei plecau din echipa României doar dacă erau eliminaţi pe motive absurde şi nu după autoexiluri mofturoase de primadonă, cum se mai întâmplă în aceste vremuri infinit mai comode şi mai mercantile. Apoi, nedreptăţitul Bölöni a aşteptat cu sufletul la gură o rechemare peste ani în echipa României pentru a da golul cu care să învingem într-un meci oficial o campioană mondială, performanţă unică în istoria naţionalei noastre.

Pentru a învinge Ungaria, am avea nevoie de 11 unguri ca Loţi Boloni. Unguri care şi-au dat însă şi ultimul strop de energie pentru culorile României, ţara lor de obârşie. Care strângeau din dinţi şi puneau toată fiinţa lor într-un şut năpraznic sau într-o cursă de urmărire a adversarului. Pe Boloni sau pe Crişan nu ni-i putem imagina renunţând să mai joace pentru România atât cât îi ţineau puterile, spre deosebire de români notorii care au strâmbat din nas la un moment dat, când au simţit parfum de tricolor prin preajmă, preferând să se dreagă cu o şaorma sau o pizza pe la cluburile lor.

Are şi acest meci cu Ungaria absurdul său. Niciodată nu s-a întâmplat în istoria modernă a naţionalei României ce face acum Piţurcă în cazurile lui Marica şi Torje. Şomeri de luni de zile, fără o secundă disputată într-un meci oficial în acest sezon, Marica şi Torje sunt ţinuţi în prim-plan de selecţioner la o dublă ese