Colb pe drum, bălegar, pisici, câini şi alte animale, curţi cu pomi încărcaţi cu fructe. Ai spune că locuieşti la ţară, dacă n-ai şti că, de fapt, e vorba de viitoarea capitală europeană a tineretului Cluj-Napoca.

16 familii locuiesc în condiţii rurale la doar cinci kilometri de oraş, în intravilanul acestuia, cu impozite de oraş dar cu condiţii de trai la ţară. Nu au apă şi canalizare, electricitatea abia a fost introdusă, dar cea mai mare problemă a lor e drumul. E atât de prost, încât, când vremea e proastă, îl străbat cu căruţa - vorbim despre un drum de ţară, amenajat peste terenurile oamenilor, pentru că cel care figurează în acte a fost distrus şi pe acostament creşte iarba, literalmente: cu greu l-ai putea distinge de păşunea care se întinde pe dealuri întregi, la periferia oraşului.

În stânga e drumul care apare în hărţi; în dreapta e drumul folosit de locuitori, peste proprietăţile altora:

Aurel Pop e pensionar, e fost mecanc de locomotivă, locuieşte în Gheorgheni iar în colonia Budunuşi are o grădină şi o livadă. Şi-a tocit pantofii de când merge în audienţă la primar, ca să-i ceară să repare drumul. „Nici nu ne gândim la asfaltare", spune el, „dar măcar la o pietruire; sunt 5 kilometri şi nu poţi ajunge acolo, drumul e distrus de zeci de ani, a crescut iarba pe cât a rămas, Primăria poate veni să cosească". Cu problema coloniei Budunuşi a vizitat cabinetul primarului Emil Boc, a primarului dinaintea sa Sorin Apostu şi a primarului dinaintea acestuia - face acest drum, cu aceeaşi problemă, de 12 ani. „Tot aşa m-au dus cu vorba", spune Pop, „anul ăsta îl facem, luna asta îl facem; aşa mă mint de zece ani". Un răspuns al Primăriei Cluj-Napoca la o sesizare din 2001, când primar în oraş era Gheorghe Funar, arăta că lucrările urmau să înceapă în curând. "Sunteţi în atenţia Serviciului Drumuri Urbane pentru demararea lucrărilor, după