Doctorul în ştiinţe istorice Maria Danilov, de la Muzeul Naţional de Istorie din Republica Moldova, susţine că Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a avut şi merite la dezvoltarea culturii române şi că a depus eforturi pentru ca basarabenii să nu fie fi rusificaţi.
În ajunul vizitei Patriarhului de la Moscova, care vine să sărbătorească 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Chişinău şi Hotin, de fapt două secole de prezenţă a Bisericii Ortodoxe Ruse în Basarabia, „Adevărul“ vă povesteşte cum ruşii au intervenit brutal în treburile Bisericii Ortodoxe Române.
Într-un prim material, academicianul Andrei Eşanu afirmă că din 1821 până în 1917 scaunul mitropolitan va fi ocupat exclusiv de ierarhi de etnie rusă. Aceştia au depus permanent eforturi pentru substituirea cărţii, învăţământului şi serviciului divin în limba română cu cel în limba slavonă şi în limba rusă. Istoricul Tudor Ciobanu spune că pofta ruşilor era mai mare. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, militarii Imperiului Rus l-au dat jos pe Mitropolitul Moldovei de la Iaşi şi au numit ierarhi bisericeşti în numele românilor.
Circulaţia cărţii româneşti în Basarabia şi restricţiile de cenzură
Maria Danilov, doctor în ştiinţe istorice
Problema cărţii liturgice în Basarabia, după anul 1812, trebuie privită din perspectiva statutului politic, cultural şi ecleziastic oferit acestei provincii în urma tratatului de pace de la Bucureşti (16/28 mai 1812). Or, scindarea politică a Principatului Moldovei, prin anexarea de către Imperiul Rus a teritoriului dintre Prut şi Nistru a fost urmată arbitrar de scindarea administrativ-religioasă prin crearea unei noi eparhii în teritoriul anexat, cea a Chişinăului şi Hotinului, subordonată canonic (anticanonic) unei Biserici străine.
Cartea liturgică tipărită în epoca lui Gavriil Bănulescu-Bodoni
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-
