Lipsa banilor pentru investiţii se traduce în iresponsabilitate
De mai bine de zece ani autorităţile au rezolvat problema deşeurilor medicale. Bineînţeles, doar pe hârtie, pentru că în realitate deşeurile biologice se îngroapă la cimitir, iar sângele infectat ia drumul canalizării publice.
Acum mai bine de 10 ani, Guvernul de atunci a emis un regulament cu privire la distrugerea sigură a deşeurilor activităţii medicale, asta după ce a fost dat publicităţii cazul şocant cu participarea gunoierilor ce vindeau fabricilor de producere a hranei pentru animale sânii amputaţi la Spitalul Oncologic din Chişinău. Tot atunci, Ministerul Sănătăţii a stabilit un plan de acţiuni, care includea între altele elaborarea şi implementarea proiectelor locale de distrugere a deşeurilor activităţii medicale, elaborarea strategiilor de reciclare, construirea unui incinerator într- un spital din Chişinău şi în câteva spitale locale, procurarea sistemelor fixe sau mobile de distrugere.
Deşi aceste prevederi, stipulate cu 11 ani în urmă, aveau un termen de doi ani pentru a fi realizate, ele nu au fost puse în practică nici până azi. Hotărârea de Guvern 606 din 28.06.2000 remarcă faptul că din lipsa unor cuptoare speciale în majoritatea localităţilor aceste deşeuri se acumulează la un loc cu deşeurile menajere, deşi ar fi trebuit să fie arse în inceneratoare. Proiectul construcţiei unui crematoriu central pentru deşeurile formate la instituţiile medicale din municipiul Chişinău nu se realizează din lipsa fondurilor.
Placentele sunt înhumate la cimitir
Svetlana Bolocan, şef-adjunct la Direcţia Prevenirea Poluării şi Managementul Deşeurilor de la Ministerul Mediului confirmă că majoritatea spitalelor din republică elimină deşeurile periculoase după sistemele vechi. "Deşeurile cu aspecte extrem de infecţioase trebuie nimicite prin ardere. Majoritatea spitalelor însă,
