Printre volumele reţinute pe lista lungă a premiilor „Man Booker“ (a căror listă va fi anunţată pe 10 septembrie) se aflăTransAtlantic de Colum McCann, autorul, printre altele, și al romanului Let the Great World Spin, tradus în română în 2010, la Editura Rao, de Justina Bandol, sub titlulGoana nebună a lumii.

TransAtlantic impresionează prin amploarea proiectului, prin curajul ideii literare și credem că apariţia lui merită să fie consemnată aici. Dacă ar fi să schiţăm în cîteva cuvinte structura acestui roman, am putea să o de scriem printr-o analogie cu Cronica de familie a lui Petru Dumitriu, doar că piesele componente ale acestei cronici irlandeze nu sînt așezate în ordine cronologică, ci într-o ordine crescîndă a tensiunii, care se dezvăluie ca firească abia către final.

Romanul începe cu descrierea primei treceri a Atlanticului la bordul unui avion, pe vremea cînd carlinga nu era închisă și piloţii nu se ghidau după radar, ci după „ceea ce vedeau“ sau „după teamă“. E vorba despre Jack Alcock și Arthur Brown, care au izbutit, în 1919, traversarea dinspre Newfoundland către Irlanda la bordul unui bombardier modificat. Dar nu despre acești pionieri ai aerului va fi pînă la urmă vorba în roman, ci despre seria de personaje feminine care urmăresc, doar în aparenţă pe un plan secund, evenimente istorice importante.

Prima dintre aceste eroine e Lily Duggan, care lucrează ca servitoare în Dublin și care, atrasă de visul american, trece oceanul. Ea va ajunge mai tîrziu să trăiască într-o fermă din Missouri unde se fabrică gheaţă. E vorba de - spre o meserie de mult dispărută, pentru că arta fabricanţilor de gheaţă din apa unui lac, la o fermă, a dispărut odată cu apariţia frigiderelor. Lily Duggan e un personaj literar memorabil, martoră a războiului civil din America, a vizitei la Dublin a lui Frederick Douglass, cunoscut milit