FOTOREPORTAJ Bâlciul din Vaslui de anul acesta este o copie fidelã a iarmarocului de anul trecut: manele, tiribombe ruginite, vatã pe bãt si kitschuri la vânzare din belsug. Oamenii vin, se plimbã, privesc tarabele si pleacã înapoi acasã. Nici parasuta dansatoare, nici trenuletul si ciocanul nu mai au succes, iar comerciantii de la tarabe se dau de ceasul mortii cã nu-si vor acoperi din vânzãri nici banii plãtiti pe chirie.
Ca si anul trecut, bâlciul este o mare dezamãgire, cei mai supãrati arãtându-se comerciantii, care se plâng de faptul cã vor pleca din Vaslui cu pagubã pentru cã oamenii se lasã asteptati, putinii vasluienii care si-au fãcut aparitia întrecându-se doar în privit. Situatia este una obisnuitã, în ultimii ani doar sâmbãta si duminica numãrul cetãtenilor interesati sã participe la evenimentul care tine de pe 1 pânã pe 8 septembrie creste.
Vlad nu a avut încasãri prea mari cu mingea de box în primele zile ale bâlciului, dar nu si-a pierdut zâmbetul de pe buze. Mai mult, a avut puterea sã facã haz de necaz. “Ce sã zic, sunt foarte tare. De ieri de la prânz am reusit sã fac o avere, adicã 4 lei”, ne-a spus Vlad Murgu.
Bagã dans, pe balans! Dansul lasciv pe muzicã de petrecere este strategia de marketing adoptatã de oamenii de la parasuta dansatoare. Nu stim cât succes vor înregistra, un lucru este însã cert: dacã de câstigat clienti este mai greu, sã te faci de râs e floare la ureche.
Doamna Tinca este venitã de la Tecuci sã îsi vândã oalele “fabricate” în familie. Marfa strãlucitoare îi cam lãsã reci pe eventualii clienti care privesc si trec mai departe. “Stãm ca în bisericã, nu luãm bani nici pe mâncare si am mai plãtit si 160 de lei pe chirie. Îmi cer copiii de mâncare si nu am din ce sã le cumpãr. Anul trecut nu am venit la Vaslui, am fost acum doi ani si atunci mai era cum mai era, acum ioc!”, ne-a declarat Tinca Bahi
