Problema celor peste 100.000 de câini din Bucureşti poate fi uşor rezolvată prin contribuţia locuitorilor capitalei. Costul total al eradicării patrupedelor ar fi de cel mult un milion de euro, adică de patru ori mai puţin decât bugetul anual al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, care prinde în medie 23 de câini pe zi.

Înfiinţarea unor centre sectoriale  în care orice locuitor ar putea aduce un câine fără stăpân nu este o măsură costisitoare. Patrupedele ar urma să fie păstrate şapte zile, timp în care orice cetăţean le poate adopta, iar câinii nerevendicaţi vor fi eutanasiaţi. Un calcul simplu arată că pentru cei 100.000 de câini s-ar plăti jumătate de milion de euro, restul banilor putând fi folosiţi pentru înfiinţarea şi funcţionarea celor şase centre.

Doar opt hingheri lucrau până săptămâna aceasta la prinderea câinilor din Bucureşti, numărul lor fiind sporit la 50 ca urmare a incidentului în care un copil în vârstă de patru ani a murit, luni, după ce a fost atacat de câini maidanezi în Parcul Tei, din Sectorul 2, iar fratele acestuia, de şase ani, a fost muşcat de un picior. În ritmul actual, câinii din Bucureşti ar urma să fie sterilizaţi în 7,5 de ani, presupunând că între timp cei rămaşi pe stradă nu s-ar mai reproduce.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat miercuri că municipalitatea va organiza un referendum local privind eutanasierea câinilor vagabonzi.

Problema celor peste 100.000 de câini din Bucureşti poate fi uşor rezolvată prin contribuţia locuitorilor capitalei. Costul total al eradicării patrupedelor ar fi de cel mult un milion de euro, adică de patru ori mai puţin decât bugetul anual al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, care prinde în medie 23 de câini pe zi.

Înfiinţarea unor centre sectoriale  în care orice locuitor ar putea aduce un câ