Istoricul Teodor Candu ne povesteşte cum era organizată Mitropolia Moldovei până la ocuparea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către ruşi, remarcând că până la acea dată mitropoliţii moldoveni erau aleşi din rândul ierahilor locali şi nimeni nu le impunea vreo decizie, nici măcăr Patriarhul Ecumenic. În ajunul vizitei Patriarhului de la Moscova, care vine să sărbătorească 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei de Chişinău şi Hotin, de fapt două secole de prezenţă a Bisericii Ortodoxe Ruse în Basarabia, „Adevărul“ vă povesteşte cum ruşii au intervenit brutal în treburile Bisericii Ortodoxe Române încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Într-un prim material, academicianul Andrei Eşanu afirmă că din 1821 până în 1917 scaunul mitropolitan va fi ocupat exclusiv de ierarhi de etnie rusă. Aceştia au depus permanent eforturi pentru substituirea cărţii, învăţământului şi serviciului divin în limba română cu cel în limba slavonă şi în limba rusă. Totodată, doctorul în Teologie Ortodoxă Romeo Cemîrtan susţine că Patriarhia românilor din Basarabia e la Bucureşti, nu la Moscova, acest lucru fiind stipulat în canoane, care condamnă extinderea şi menţinerea unei biserici naţionale asupra altei etnii.

Bisericile din Basarabia ţineau de Episcopia de Huşi şi direct de Mitropolie

Teodor Candu, cercetător ştiinţific

La 3 septembrie (21 august, conform calendarului iulian) se împlinesc 200 de la fondarea de jure a Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, deşi, de fapt, încă din 1 octombrie 1812, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni îşi instalase la Chişinău reşedinţa, după ce în vara anului 1812 a dispus ca pe viitor, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin bisericesc, preoţii dintre Prut şi Nistru să apeleze la mitropolit şi Dicasteria Exarhală.

Această situaţie nu era o noutate pentru clerul şi populaţia Ţării Moldovei, care în decursu