Naţionalele României şi Ungariei se întâlnesc astăzi în Bucureşti în meciul retur din preliminariile Campionatului Mondial 2014, după o primă întâlnire, în luna martie, care s-a încheiat în remiză. Dacă pe gazonul stadionului Naţional Arena din Capitală ambele echipe vor avea şanse oarecum egale pentru a demonstra care este cea mai bună, cum ar arăta o înfruntare prin mecanismele şi după regulile economiei?
Pe terenul de fotbal, fiecare ţară este reprezentată de câte 11 jucători. Pe terenul economiei însă, România apare cu un număr aproape dublu de „jucători“ faţă de vecina din vest. Cei circa 20 milioane de locuitori din România au generat anul trecut un produs intern brut de 131,7 miliarde de euro, dar cei aproximativ 10 milioane de locuitori ai Ungariei au construit o economie de 97,6 miliarde de euro. Astfel, PIB per capita este de 8.800 euro în Ungaria, faţă de 4.400 de euro în România.
Discrepanţa dintre mărimea în cifre a economiei şi nivelul de trai al populaţiei se vede de altfel şi în diferenţele de câştig salarial mediu din cele două ţări. În luna iulie 2013, salariul mediu brut a fost de 756 euro în Ungaria, comparat cu 505 euro în România, potrivit agenţiilor de statistică din fiecare stat. În acelaşi timp, Ungaria acordă un venit minim de 332,37 euro, faţă de 179,36 euro în România.
România punctează la disciplina fiscală, dar la comerţ ungurii câştigă cu 2-1
Abilitatea economiei Ungariei de a realiza mai multe cu resurse mai puţine se vede şi în balanţa comercială cu România, care înclină puternic în favoarea Ungariei de mulţi ani.
Ungaria a fost în primele patru luni ale anului al cincilea partener la export al României şi a treia mare sursă de importuri, deficitul comercial al României fiind de 682 milioane de euro. Printre principalele mărfuri româneşti vândute în Ungaria în perioada respectivă s-