Primarul Sorin Oprescu trebuia să atenţioneze bucureştenii să nu răspundă provocărilor ultraşilor maghiari. Vânzarea băuturilor alcoolice trebuia interzisă în Bucureşti în ziua meciului. Cum se proceda înainte de 1989.

Oprescu trebuia să iasă pe televiziuni

Gravele incidente şi haosul din mai multe locuri din Bucureşti – centrul vechi, Bulevardul Corneliu Coposu, Gara de Nord ş.a. – produse de suporterii maghiari, dar în care au fost implicaţi şi bucureşteni, ar fi avut o gravitate mai mică dacă primarul general al Capitalei şi-ar fi făcut şi el datoria pe linia atribuţiilor sale.

Astfel, în loc să iasă pe televiziuni cu lacrimile electorale împrumutate de la Traian Băsescu, primarul Sorin Oprescu ar fi trebuit ca în ultimele trei zile să iasă pe toate televiziunile la ore de vârf şi de la microfonul oficial al primăriei să atenţioneze, să roage, să-i îndemne pe bucureşteni să nu răspundă sub nicio formă la provocările de orice tip ale suporterilor maghiari. Nu a făcut aşa ceva, de parcă nu ar fi primarul unui oraş în care se desfăşoară un meci decisiv de fotbal.

În mai multe zone din Bucureşti, la provocările verbale ale suporterilor maghiari, unii bucureşteni (nu ne referim la galeriile echipelor din Capitală) au replicat tot verbal şi exact asta au aşteptat suporterii maghiari pentru a trece la acte de violenţă. În Gara de Nord, scenariul s-a repetat. Ultraşii au provocat verbal, au primit replici şi ce a urmat s-a văzut. Ştim că era dificil pentru bucureşteni să suporte provocările verbale ale suporterilor maghiari, dar, tot aşa de bine, bucureştenii trebuiau informaţi că ultraşii sunt profesionişti în „arta” violenţei şi că abia aşteptau să primească replici pentru a trece la „acţiune”. Bucureştenii trebuiau să fie informaţi de către primarul Sorin Oprescu că un simplu cetăţean nu se poate opune fizic unui ultras bine antrenat în acţiuni