”Este adevărat că inculpatul este recidivist, dar această împrejurare luată singular, pusă în balanţă cu gravitatea faptei concrete comise, nu este de natură să ducă la concluzia unei periculozităţi deosebite şi la existenţa riscului de a persevera în activitatea infracţională…”. Aşa gândea, pe 31 ianuarie 2013, justiţia română, cu privire la faptele penale ale lui Florin Bach. În prezent, beizadeaua Bach este din nou arestată, pentru infracţiuni comise, spun procurorii, la nici o lună după ce justiţia a arătat atâta încredere în onestitatea lui. Hai, mă, că n-ai cum să te plictiseşti cu justiţia din România!
Ocupați cu chestiuni importate, cum ar fi vacanța, nebunii de la Urlați, hoțiile de la Raiffeisen și altele de genul ăsta, n-am mai scris cam de multișor despre Florin Bach, fiul tatălui său Iulian Bach, fost șef al IJP Prahova. E drept că, la câte face Florinel, ar fi nevoie să-i alocăm săptămânal spațiu serios în ziarul ăsta, ceea ce nu ar fi corect, dacă ținem cont că prin zonă mai sunt și alții ca el. Pe de altă parte, ar fi nedrept să-l ignorăm total, având în vedere că știm ce-a făcut astă-vară și mai știm și altele în plus.
Wow, niște motivații…
Ultima dată când am scris despre Florin Bach în ziarul ăsta era pe 1 februarie, anul curent. Beizadeaua recidivistă, având la activ o condamnare cu suspendare, tocmai fusese pusă în libertate de Tribunalul Prahova, într-un dosar în care era acuzat de înșelăciune în dauna avutului particular. Relatam atunci că Florin Bach, pretinzând că este reprezentantul unei firme de pază din București, a încheiat în fals un contract de prestări servicii de pază la o discotecă din Boldești, a primit niște bani de la patronul discotecii, bani pentru care a eliberat chitanță și factură false. Și tot atunci ne exprimam nerăbdarea de a afla motivele (oficiale) care au stat la baza punerii în libertate a unui reci
