Nici n-a trecut săptămâna pe care o profeţisem eu ca suficientă pentru apariţia în presă a următoarei Apocalipse, că mi se şi împlini vizionarismul. De data asta avem motive de mândrie naţională, fiind vorba de un clarvizionar autohton şi de Bucureştiul nostru mult iubit. Care va fi şters de pe faţa pământului pentru păcatele sale, după ce, citez: “se va oua de două ori”. Iar a treia “ouare” îi va fi fatală, fiind, probabil, efortul şi oul prea mari.

Autorul previziunii este un star al galeriei de sfinţi apăruţi puzderie după Apocalipsa din ’89, părintele Arsenie Boca. Provenit, ca şi majoritatea celorlalţi colegi de evlavie, din pepiniera pierdută a Căpitanului Codreanu, a fost unul din martirii gulagului comunist şi supravegheat în chilia lui de către Securitate până la înălţarea întru Domnul; petrecută cu puţin timp înaintea răsturnării din Decembrie şi pe care ar fi prorocit-o fără a mai asista la adeverire. Văzător în duh, a intuit căderea “zdrenţei roşii”, dar şi înlocuirea acesteia cu “steaua în şase colţuri, anarhia” şi deşertăciunea ei agresivă. Până aici, toate bune şi frumoase, deci musai catastrofice, aşa cum stă bine unei profeţii cu priză la public. Un prezicător adevărat nu vede niciodată ceva pozitiv în viitor, acesta este obligatoriu sumbru şi aducător de nenorociri poruncite de Sus.

Există însă şi excepţii, orice regulă trebuind, de regulă, întărită. Mi-a plăcut mereu să merg pe mâna indianului care, profund impresionat de atenţia primită în timpul sejurului său românesc, a hotărât ca absolut sigură transformarea patriei noastre în Noul Ierusalim al lumii. O mândră Cetate se va înălţa pe ruinele Marilor Imperii, iar numele ei va fi, cum altfel, România. Deşi unii spun că Sundar Singh nu ar fi vizitat niciodată ţărişoara, eu nu cred că ne-a ales cu pendulul pe hartă. Mai mult de atât, prorocirea lui nu dă niciun semn de aplicare pra