- Editorial - nr. 175 / 7 Septembrie, 2013 Maine, 8 septembrie, Biserica Ortodoxa si cea Catolica praznuiesc "Nasterea Maicii Domnului” sau Sfanta Marie Mica, una din cele patru sarbatori marianice: Nasterea Maicii Domnului, la 8 septembrie; Intrarea in Biserica a Maicii Domnului "Vovidenia” sau Ovedenia, la 21 noiembrie; Buna-Vestire sau Blagovestenia, la 25 martie; Adormirea Maicii Domnului sau "Sfanta Marie Mare, la 15 august, Sfanta Fecioara fiind cea mai aleasa dintre sfinti. Avand in vedere faptul ca mai sunt romani care nesocotesc sarbatorile crestine, merita sa facem cateva precizari legate de aceste evenimente care ne fac viata mai frumoasa. In primul rand, sa avem in vedere faptul ca sarbatorile sunt anumite zile din cursul anului bisericesc inchinate fie amintirii unor fapte din istoria sfanta, fie cinstirii lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Se deosebesc de celelalte zile prin incetarea ocupatiei obisnuite si participarea la sfintele slujbe din Biserica. De retinut ca, in Calendarul crestin ortodox si grecocatolic, sarbatorile sunt scrise cu rosu si insemnate cu o cruce. Potrivit invataturii crestine, sarbatorile sunt oranduite sa dam odihna trupului si sa ne ingrijim in chip deosebit de cele ale sufletului (Deut. 16,8; Fapte 20,7). Duminica sau " Ziua Domnului” este inchinata amintirii si slavirii Invierii Domnului, serbata din urmatoarele motive: este ziua cea dintai a creatiei; este ziua in care a Inviat Domnul, adica "ziua intai a saptamanii”, Matei 28,1-7 si Marcu 16,2); este ziua in care s-a pogorat Sfantul Duh peste Sfintii Apostoli (Fapte 2,1 s.u); este ziua in care s-a oficiat inca de la inceput, in Biserica crestina, " frangerea painii”, adica Sfanta Liturghie. Duminica este ziua bucuriei in care praznuim zidirea omului de catre Dumnezeu – Fiul si sfintirea lui prin Dumnezeu – Sfantul Duh. Apoi sunt Sarbatorile domnesti, inchinate preamari