Noua variantă a regionalizării – cu 10 regiuni – modifică ierarhia bogăţiei regiunilor României. Cu un PIB, la nivelul lui 2012, de 47,8 mld. lei, regiunea Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) predă ştafeta de cea mai săracă astfel de entitate viitoarelor posibile regiuni Dobrogea (Constanţa şi Tulcea, cu un PIB cumulat de 28,8 mld. lei la nivelul lui 2012) şi Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara, cu un PIB la nivelul lui 2012 de 34 mld. lei).

De asemenea, ea trece în faţa regiunii Sud-Est, care prin pierderea judeţelor Constanţa şi Tulcea „pierde“ din PIB 28,8 mld. lei, dar şi a regiunii Centru, care prin plecarea judeţelor Sibiu şi Alba pierde din PIB 23 mld. lei.

Cea mai bogată regiune va rămâne Bucureşti-Ilfov în ultima variantă a regionalizării, cu un PIB de 148,8 mld. lei, conform calculelor ZF pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză.

O schimbare surprinzătoare adusă de ultima variantă a regionalizării o reprezintă regiunea Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) cu un PIB cumulat de 63,9 mld. lei care depăşeşte Ardealul, zonă cu un PIB recalculat la 62,2 mld. lei.

Cea mai săracă regiune ar deveni Dobrogea, PIB-ul judeţelor alocate, Constanţa şi Tulcea, cumulând 28,8 mld. lei.

Premierul Victor Ponta a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că proiectul regionalizării va fi una dintre priorităţile politice ale acestei toamne. Regionalizarea va fi făcută înaintea modificării Constituţiei, care, în forma actuală, nu prevede organizarea ţării în regiuni, ceea ce înseamnă că ele vor funcţiona până la modificarea legii fundamentale ca şi actualele regiuni de dezvoltare care nu au personalitate juridică.

În variantă avansată de el – ultima – România va fi împărţită în 10 regiuni administrative, noutatea fiind apariţia regiunii Sibiu şi a regiunii Dobrogea. Regiunea Dobrogea, c