Dat fiind că Anul Nou Bisericesc a început la 1 septembrie, în 8 ale lunii se celebrează prima mare sărbătoare, aceea a Naşterii Maicii Domnului. E primul din cele patru praznice dedicate Fecioarei Maria, eveniment cunoscut în popor drept Sântămăria Mică.
Deşi toată lumea obişnuieşte să petreacă la Sântămăria Mare, pe 15 august, când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, acum e momentul în care cei ce poartă numele Preasfintei Fecioare îşi aniversează onomastica. De-acum până la Postul Crăciunului, nunţile, botezurile şi petrecerile se vor ţine lanţ. Se duc la biserică, la sfinţit, fructe, pâine şi lumânări, pentru sănătatea şi binele familiei.
Multă lume merge în pelerinaj la Mănăstirea Dălhăuţi, din judeţul Vrancea, unde se află icoana Maicii Domnului Anufiana, despre care se spune că ar fi fost pictată de însuşi Apostolul Luca.
Lăsând la o parte încărcătura religioasă a evenimentului, sărbătoarea de Sântămărie Mică este hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi pleacă rândunelele spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul îşi face simţită prezenţa.
Naşterea Maicii Domnului este considerată de părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. sursa: libertatea.ro Dat fiind că Anul Nou Bisericesc a început la 1 septembrie, în 8 ale lunii se celebrează prima mare sărbătoare, aceea a Naşterii Maicii Domnului. E primul din cele patru praznice dedicate Fecioarei Maria, eveniment cunoscut în popor drept Sântămăria Mică.
Deşi toată lumea obişnuieşte să petreacă la Sântămăria Mare, pe 15 august, când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, acum e momentul în care cei ce poartă numele Preasfintei Fecioare îşi aniversează onomastica. De-acum până la Postul Crăciunului, nunţile, botezurile şi petrecerile se vor ţine lanţ. Se
