Simfonii de Beethoven, Enescu şi Mozart, concerte de Ceaikovski, Vivaldi şi Brahms, în interpretarea unor orchestre prestigioas. Până pe 28 septembrie, Festivalul Internaţional „George Enescu“ îşi cântă Simfonia a XXI-a

Bucureştiul, „Parisul Estului“ în secolul al XIX-lea, a ieşit din epoca lui Ceauşescu sărac şi pustiit. Acum se reinventează, devenind o importantă metropolă modernă din estul Europei», scria „The Independent“ despre Festivalul „George Enescu“, pe care îl include în „galaxia virtuozilor“, alături de festivalurile de la Bayreuth (Germania), Verbier (Elveţia), Aix-en-Provence şi Saint-Denis (Franţa).

Realizat o dată la doi ani încă din 1958, când a fost înfiinţat, la iniţiativa dirijorului George Georgescu, în memoria compozitorului şi violonistului George Enescu, festivalul îşi menţine tradiţia şi anul acesta şi oferă un număr impresionant - peste 140 - de concerte simfonice şi camerale, recitaluri, spectacole de operă şi balet, conferinţe şi workshopuri. În premieră, această ediţie este însoţită de transformarea Bucureştiului într-o capitală a creativităţii. Grădina Festivalului - spațiile verzi din jurul principalelor săli de concerte, Piaţa Universităţii, Piaţa Colţea, Centrul Vechi -, sunt reinventate prin obiecte de artă urbană, instalații, expoziții şi evenimente de stradă.

Ediţia din acest an va include şi un regal de Wagner. În premieră pentru ultimii 50 de ani, orchestra Rundfunk din Berlin va prezenta la Bucureşti tetralogia lui Wagner („Inelul Nibelungilor“: „Aurul Rinului“, „Walkiria“, „Siegfried“ și „Amurgul zeilor“).

Celelalte şase secţiuni - „Mari orchestre ale lumii“, „Recitaluri şi concerte camerale“, „Concertele de la miezul nopţii“, „Spectacole de operă şi balet“, „Enescu şi contemporanii săi“ şi „Muzica secolului XXI“ -, au în program muzică clasică şi ritmuri contemporane, combinate cu e