Nu s-a gasit din pacate nimeni sa-i spuna la ceremonia de la Romexpo fostului prim-secretar al CC al UTC si secretar al CC al PCR, Ion Iliescu, asemeni lui Viktor Orban premierului maghiar Miklos Nemeth in iunie 1989, la reinhumarea lui Imre Nagy: “Plecati de-aici, lasati-ne sa ne jelim mortii!" Traim, intr-adevar, la ceasul cand lipsa de rusine pare sa triumfe.
Inainte de a se infatisa la solemnitatea beatificarii, Ion Iliescu ar fi trebuit sa declare public ca dictatura care l-a asasinat pe Monseniorul Ghika, o dictatura pe care el, Ion Iliescu, a slujit-o cu ardoare, a fost una ilegitima si criminala. Altminteri este vorba de o impostura nemarginita, de o sfidare a memoriei victimelor si de un spectacol cum numai un fost propagandist bolsevic, implicat direct in persecutiile impotriva studentilor protestatari atat in perioada 1958-1960 cat si in 1968, poate oferi. Mutatis mutandis, este ca si cum Alexandru Draghici ar fi participat la comemorarea lui Lucretiu Patrascanu, asasinat si el in 1954.
Omul fara regrete, mentorul politic al premierului plagiator, dedublat si mitoman, s-a infatisat acolo, la Romexpo, s-a asezat tantos, i s-a parut normal sa fie prezent. Deci impenitentul si imperturbabilul Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD, partid care, la porunca lui, a respins, in decembrie 2006, condamnarea dictaturii comuniste drept ilegitima si criminala, omul care a instigat minerii impotriva societatii civile si a partidelor istorice in iunie 1990, il jeleste pe martirul Vladimir Ghika, ucis de acel regim exterminator in 1954. Marele protector al nomenclaturii si salvatorul tortionarilor este plin de compasiune. Este culmea cabotinajului amoral si a kitschului istoric.
PS Am citit anuntul privind deshiderea actiunii impotriva lui Alexandru Visinescu sub acuzatia de genocid. Utilizarea termenului genocid, cu conotatii preci
