Cât de pregătiți suntem pentru a atrage noi investitori străini? Cât de conectați suntem la economia mondială? Sunt doar două întrebări la care răspunsurile pot fi cuprinse în multe volume de talia „Shogun“ (ale lui James Clavell), cu peste 1.500 de pagini. Mi-aș fi dorit să vă descriu, pe scurt, aventura mea de a citi până la capăt cele două volume. Din lipsă de spațiu, o să trec direct la subiect. Investițiile străine directe (ISD) s-au cifrat anul trecut la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani. Anul acesta era de așteptat o revigorare a acestora, cel puțin asta anunțau, la începutul anului, analiștii. Realitatea este însă cu totul alta. Pe primele șase luni, ISD-urile sunt tot în scădere și au ajuns abia la 666 mil. euro. O fi un semn bun sau rău? Lăsând gluma la o parte, volumul ISD-urilor reflectă atât atractivitatea mediului de afaceri autohton, cât şi percepţia investitorilor străini. Dacă vă întrebați care sunt țările de origine a investitorilor, trebuie să aveți răbdare. Ultimele date disponibile comunicate de BNR ajung abia la 31 decembrie 2011. Totuși, la o minimă analiză se poate observa că în primele 30 de state există o singură țară asiatică, Japonia, pe locul 27, cu 183 mil. euro. Primele două locuri sunt deținute de Olanda, cu 11,9 mld., respectiv Austria, cu 9,6. De ce Asia? Întrucât statele acestui continent sunt și vor ajunge printre cele mai puternice economii mondiale. China, de exemplu, va depăși SUA în doar câțiva ani, potrivit rapoartelor OECD.

Guvernul chinez a pregătit deja 10 mld. de dolari pentru realizarea de proiecte de cooperare în Europa Centrală și de Est. Este România pregătită să devină principala destinație a acestora? Pare greu de crezut, având în vedere evoluția relațiilor bilaterale româno-chineze din ultimii ani. Guvernul USL a declarat cu putere că suntem pro China, dar, așa cum spunea și Doru