De vorbă cu Vasile Goncear și Zaharia Triboi la Bâlciul olarilor din Iurceni.

Zeci de meşteri, sute de vizitatori la Iurceni, o veche şi vestită vatră de olari, s-au adunat la cea de-a 25-a ediţie a Bâlciului republican al olarilor. Şi pentru că e coada mai mare aici, la masa meşterului Vasile Goncear de la Hogineşti, Călăraşi, ne vom apropia chiar de dumnealui să vedem cât de mult înseamnă ca meşterii populari să aibă unde să-şi etaleze lucrările pe care le fac în sudoarea frunţii.

x Vasile Goncear: „E o sărbătoare. E timpul frumos, ne-am întâlnit o mulţime de meşteri. Este şi lume. Vânzările sunt cam slabe.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că nu prea s-a înghesuit lumea să cumpere?

Vasile Goncear: „Nu a fost publicitate. Publicitatea mişcă progresul.”

Europa Liberă: Şi doar aceasta e vina, că nu s-a făcut publicitate?

Vasile Goncear: „Da. Ca niciodată, am venit pregătit cu multă marfă. Mai bine să o duc înapoi acasă decât să nu-mi ajungă, cum se întâmpla în alţi ani.”

Europa Liberă: Dar lumea a venit pentru că îl cunoaşte pe Vasile Goncear?

Vasile Goncear: „Nu, că ne cunoaşte pe toţi.”

Europa Liberă: Dar la tejgheaua dumneavoastră s-au apropiat demnitari?

Vasile Goncear: „Da. Am avut sute de telefoane de la persoane care întrebau despre târg.”

Europa Liberă: V-aţi făcut greu acest nume de olar vestit?

Vasile Goncear: „Eu m-am născut cu numele, prin tatăl meu. Tatăl meu a muncit o viaţă ca să-mi facă nume. Eu am să x muncesc toată viaţa ca să fac nume pentru fecioraş, Vasile Goncear. Noi întâi câştigăm numele şi pe urmă facem tot posibilul să ţinem faţă numelui.”

Europa Liberă: Aţi câştigat numele. Câştigaţi şi bani din această afacere?

Vasile Goncear: „Clar lucru, da.