În fiecare an, de Sfânta Maria Mică, mii de ţigani fac paranghelie la Vâlcea: Anul acesta au lipsit regii, dar a venit "Bancomat".
1 /.
La doi paşi de Mânăstirea Bistriţa, islazul comunal Costeşti, de câteva hectare, unde pasc de obicei oile şi caprele, a fost ocupat de romii veniţi la petrecerea de Sfânta Marie Mică, de comercianţii de mici si bere, dar şi de vânzătorii de haine vechi din toată ţara.
"După ce pleacă, iarba nu mai e bună de păscut, caprele mai ales nici nu pun gura pe iarba jucată. Trebuie să treacă două - trei săptămâni până se reface", spune nea Gheorghe, cioban din Costeşti, care îşi duce turma spre locuri neocupate de romi. Gâlceava ţiganilor după decesul autoproclamatului rege Ciobă şi-a pus amprenta şi pe paranghelia anuală. Dacă în alţi ani numărul petrecăreţilor depăşea 10.000, anul acesta abia s-au adunat aproximativ 2.000, printre care mulţi curioşi.
Arvunită pe galbeni
În absenţa regilor Daniel şi Dorin şi a împăratul Iulian, Ştefan Bancomat (17 ani) s-a jucat de-a regele ţiganilor. Îmbrăcat în bermude, tricou şi pantofi sport şi-a pus o coroană din plastic pe cap şi striga în gura mare că el este noul conducător: "Sunt regele Bancomat şi voi sunteţi supuşii mei. La noi oricine are bani îşi face o coroană cât mai grea din aur şi se face rege. Şi eu pot să fiu rege dacă vreau". La petrecere a venit şi Mercedesa. Are patru ani, abia îşi pronunţă numele, dar este deja logodită de câteva luni. Este ultima născută dintre cei patru fraţi, dar prima căreia părinţii i-au găsit soţ.
"Am cerut 50 de galbeni de aur. Mi-au cerut-o mulţi, dar n-am vrut s-o dau pe galbeni mai puţini. Cuscrii ne-au dat 30 de galbeni la logodnă şi restul îi primim când face fata 14 ani şi-o dăm cu nuntă de acasă", spune Elisabeta, străbunica fetei. Ginerică are 7 ani, îl cheamă Alexandru, este tot din Craiova şi deocamdată este partenerul
