Așe, Feri, de foc! Asta a înțeles ardeleanul Feri când a mistuit un depozit de substanțe inflamabile citind atenționarea: A se feri de foc!, spune un banc mai vechi. Cam așa aș traduce, cu indulgență, și tămbălăul făcut de fanaticii maghiari sosiți la București.

Ieri după masă, în Gara de Nord părea că a sosit un tren scăpat de la balamuc sau deturnat de pușcăriași. Ce a urmat apoi, prin oraș, în Centrul vechi și la stadion, n-a fost decât continuarea aceleași coreografii. Anticipabil. Cum anticipabil e mai fiecare gest public al acestor fabricanți de haos după scenarii pregătite cu o rigurozitate patologică. Și nu atât febra partidei îi mână în luptă. Pur și simplu sunt puși pe scandal. Același comporament l-au avut și în scurta oprire de la Sfântu Gheorghe, ca și pe tot parcursul călătoriei lor până la București. Tocmai de aceea, permiterea accesului lor în proximitatea „civililor”, oameni care poate n-au nicio treabă cu fotbalul și cu acest război mediatic, a fost o mare gafă. E de neimaginat ca jandarmii români să nu fi fost informați despre ce au comis ultrașii maghiari până au ajuns în București.

Presa are ultrașii ei, făcând din țânțar armăsar. Pentru că nu toți suporterii maghiari prezenți la meci au fost ultrași. La fel cum nu pe toți românii îi cheamă Romulus Mailat sau Nicolae Ceaușescu. Nu poți să stigmatizezi o societate întreagă, de parcă toți ungurii din lume ar fi fost la București, plecând de la comportamentul unu eșantion de brigadieri de extremă dreaptă, cum au făcut înainte de meci o bună parte din mass media românească. Bun, știm că multor editori/jurnaliști nu le pasă, ba din contră și ba „pe mama lor”, și că raitingul scuză mijloacele, dar joaca asta de-a naționalismul îi face să semene tot mai mult cu subiecții pe care îi pun la zid. Linșaj mediatic de doi lei, cu ațâțarea spiritelor. Dacă liniștește pe cineva: la fel au făcut ș