Au apărut bocitoarele lui Sorin Oprescu. S-au unit într-un cor menit să acopere strigătele de durere ale părinților lui Ionuț. Le-am sesizat vaietele plătite pe forumul de comentarii la evz.ro, pe Facebook sau în comentariile diverșilor analiști, de la declanșarea scandalului legat de moartea lui Ionuț, copilașul sfâșiat de câini în București.

Temele sunt multiple, dar prezentate de postaci într-un mod coerent: 1) Primarul General n-are nici o vină. 2) Bunica lui Ionuț este mai vinovată decât Sorin Oprescu. 3) Sorin Oprescu avea tot dreptul să plece în concendiu, deci nu mai puneți atâtea întrebări! 4) Oprescu este un tip foarte popular și de aceea este atacat de ziariștii care încearcă să-i blocheze ascensiunea la președinția României. 4 bis) Crin Antonescu este speriat de posibilitatea ca Primarul General să devină candidatul PSD la președinție. Cam acestea sunt temele mari, în fiecare caz, cu excepția punctului 2 care geme de ticăloșie, fiind ușor de intuit strategii de PR menite să spele imaginea de cioclu pe care a căpătat-o Sorin Oprescu în ochii bucureștenilor. Și nu numai, pentru că avantajul/dezavantajul poziției de Primar General este că ceea ce faci se vede în toată țara, iar în cazul lui Oprescu a devenit un dezavantaj major.

În loc să caute ieșirea dintr-o situație imposibilă, Sorin Oprescu ar trebui să facă un lucru simplu: să se apuce de muncă! Știm că acest lucru îi displace profund, la fel de mult cum îi repugnă lui Crin Antonescu să-l scoli în zorii zilei, dar în acest caz arderea etapelor este imposibilă. Nu mai merge ca în cazul plastografiatului cu care și-a obținut titlul de profesor universitar, acoperit fiind de corul profesorilor de la Medicină care n-au găsit nimic în neregulă că și-a trecut numele cu pixul pe coperta xeroxată a unor lucrări la care nu participase, nu mai merge ca în cazul primilor ani de la Primărie câ