Nokia, care la începutul anilor 2000 domina deja autoritar piaţa mondială de telefoane mobile, se transformase deja într-o corporaţie care se complăcea cu situaţia existentă şi în care birocraţia înflorea.
Sediul central din Finlanda era deja cunoscut la acea dată sub supranumele de „Palatul PowerPoint“, managementul de mijloc fiind obsedat de politici interne şi de prezentările PowerPoint, scrie Financial Times într-un articol denumit „Capăt de drum“, dedicat achiziţiei companiei finlandeze de către Microsoft. Cea mai mare companie de software din lume a anunţat săptămâna trecută că va cumpăra divizia de telefoane mobile Nokia pentru 5,4 miliarde de dolari.
Povestea Nokia este „o tragedie greacă“, afirmă şi sociologul Riitta Nieminen-Sundell, care a lucrat în cadrul companiei până în 2005. „Nokia rămâne totuşi o companie care a educat una sau două generaţii de manageri în businessul internaţional, inoculându-le ideea că finlandezii pot reuşi şi că nu suntem doar o ţară mică de lângă Suedia, aproape de Rusia.“
„Palatul Nokia s-a prăbuşit. A fost o mare fortăreaţă şi încă mai sunt elemente uriaşe în jur din care se mai poate construi ceva“, a spus Valtteri Halla, care a condus dezvoltarea sistemului de operare MeeGo de la Nokia şi care acum este director de tehnologie la start-up-ul Leia Media.
În căutarea unui ţap ispăşitor pentru declinul Nokia, tabloidele finlandeze l-au pus pe prima pagină pe Stephen Elop, actualul CEO al companiei, care anterior a fost director în cadrul Microsoft. El a preluat conducerea Nokia în urmă cu trei ani cu misiunea de a aduce din nou pe creştere compania. Însă în scurt timp, Elop, de origine canadiană, a aliat producătorul finlandez de telefoane mobile cu fostul său angajator şi a ales sistemul de operare Windows pentru smartphone-urile Nokia. Astfel, el a abandonat dezvoltarea internă a unui sistem d
