Asistăm de câteva zile, cu oarecare surprindere, mai ales pentru necunoscătorii din domeniu, pentru că ceilalţi cam ştiu despre ce este vorba, la începutul unei grave erori judiciare, în ceea ce priveşte cazul fostului administrator judiciar de la Hidroelectrica, Remus Borza.

Conform unei Rezoluţii a Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, din data de 8 iulie 2013, specialistul în insolvenţă Remus Borza, fost administrator judiciar la Hidroelectrica, a fost pus sub urmărire penală, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. Curiozitatea profesională m-a îndemnat să efectuez o analiză a situaţiei existente pe care v-o împărtăşesc şi dvs, de fapt celor interesaţi. Ce am constatat?

Potrivit legii 161/2003, privind conflictul de interese pentru demnităţi publice şi funcţii publice, cu toate că încadrarea este eronată, nicicând un administrator judiciar neputând fi asimilat acestor funcţii, însă să admitem speţa de dragul exerciţiului de analiză, art.70 şi 71 din legea menţionată specifică: "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţii publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa decizională şi SUPREMAŢIA INTERESULUI NAŢIONAL.

Mai mult, Codul penal - art. 253 ind. 1, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 278/04.07.2006 - ca normă generală - Conflict de interese - Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sin