La fel ca în ultimii 23 de ani, al nuştiucatelea ministru al Educaţiei aborează urechist o importantă problemă pentru viitorul multor generaţii de acum încolo.

Decizia pe care Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat-o recent, aceea ca începând cu anul şcolar 2013-2014 media finală pentru admiterea în învăţământul liceal să se calculeze diferit faţă de anii anteriori - respectiv media obţinută de elevi la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a să aibă o pondere mai mare în calculul mediei finale, de 75% faţă de 50%, cât era până acum, iar proporţia mediei celor patru ani de gimnaziu să conteze doar 25% - nu este nici pe departe de natură a rezolva uriaşul deficit de educaţie la nivelul gimnazial. Acela care de fapt contează cel mai mult în viaţă, pentru că aşa cum porneşti, aşa vei continua.

Fără o viziune clară, bazându-se numai pe principii pompieristice, a devenit un prost obicei ca miniştrii învăţământului să ia măsuri de moment fără să se gândească cum ar putea demola un sistem corupt şi ineficient şi reclădi unul modern, care să însănătoşească de la bază educaţia societăţii noastre.

Analiza diferenţelor între notele obţinute în timpul şcolii şi a mediei obţinute la examen este un prim pas. Mic de tot. El trebuie însă urmat de o analiză de profunzime a tot ceea ce se petrece în învăţământul gimnazial, şi de măsuri de reformare din temelii. S-a spus că decizia referitoare la schimbarea regulilor de admitere la liceu s-a luat în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a care au relevat diferenţe notabile între mediile, mai mari, obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile, mai mici, obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională. Iar constatarea este tragică. La aproape 60% din unităţile de învăţământ s-au constatat diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii p