Legea menită să-i protejeze pe români în faţa străinilor care începând de anul viitor, vor putea cumpăra terenuri agricole în ţara noastră, îi dezavantajează, în realitate, pe români şi introduce numeroase abuzuri împotriva dreptului de proprietate
Proiectul Legii privind vânzarea - cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice, iniţiată de Ministerul Agriculturii pentru a contracara „asaltul“ străinilor asupra terenurilor din România începând din 2014, este prost concepută, astfel încât efectele aplicării ei vor fi exact opuse celor scontate. Plin de abuzuri împotriva dreptului de proprietate, actul normativ instituie numeroase bariere administrative în tranzacţionarea terenurilor, care vor favoriza anumite categorii de cumpărători şi vor împiedica creşterea preţului terenurilor agricole.
Limitarea suprafeţei, inutilă
O primă „barieră“ pusă de autorii actului normativ pentru potenţialii cumpărători străini este limitarea suprafeţei de teren agricol care poate fi cumpărată de o persoană fizică, la 100 de ha. Măsura e complet inutilă: cei care cumpără sute de hectare sunt, de regulă, nu simpli cetăţeni, ci mari fermieri, patroni ai unor societăţi comerciale, pentru care restricţia nu funcţionează nici azi. Dar să presupunem că un străin, „nebun şi plin de bani“, vrea să cumpere 200, 300 sau mai multe hectare. Pur şi simplu, el va trece pe numele lui 100 de hectare, iar celelalte pe numele altor membri ai familiei sau al unor prieteni. Cine-l va putea opri? O altă „barieră“ împotriva străinilor prevăzută de autorii legii este dreptul de preempţiune la cumpărare: „Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendașilor, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care d
