Ghiculeştii, o veche familie urcată la nordul Dunării cu membri ce se vor lega de boierimea noastră începând cu Grigore Ghica sub Vasile Vodă Lupu. La alegerea muntelui Penteleului de la sfârşitul secolului al XVIII-lea apare şi ctitorul de la Poiana Mărului, Dim. Ghica, dar şi vărul său Constantin (Costache) Ghica. Dim.
Ghica se căsătorise cu o reprezentantă a familiei Costescu, coborâtoare din aga Tudoran şi prin slugerul Iorga Costescu, cel legat de neamul Corbenilor prin soţia sa Smaranda şi socru al Catincăi Văcărescu.
Achiziţionarea moşiilor Neculele, Goicet şi Livada de la Grigore Robescu, în 1819, de către Grigore Ghica, văr cu marele ban, va întări poziţia familiei în zonă. Moştenitoarea beizadelei Ghica, Ecaterina, căsătorită Mavrocordat, va fi aceea care la 1875 va vinde imensele moşii Arsele şi Spidiş din Munţii Buzăului către controversatul colonel D. D. Maican, implicat în marea devalizare a fondurilor Armatei alături de fratele său, de unde condamnarea sa de către o curte militară.
Alexandru (Alecu) Ghica (1790-1857), cunoscut şi sub porecla de „Căciulă Mare”, stăpânea la Stâlpu de Buzău, spre jumătatea secolului al XIX-lea, un vast domeniu achiziţionat de întreprinzătorul Gr. Monteoru, socrul prim-ministrului dr. C. Angelescu. Trebuie amintit că soţia marchizului L’Aubespine Sully, Lucsiţa Ghica, aducea în patrimoniul soţului proprietăţile de la Pleşcoi şi Stâlpu. Pe valea Buzăului, Aristide Ghica stăpânea moşii la Cândeştii de Sus şi în Penteleu. De la Manolache Hrisoscoleu va cumpăra Mihalache Ghica moşiile Gropşoarele de Prahova şi Curu Muntelui Roşu. Căldăreştii erau şi ei intraţi pe mâna unui membru al neamului, postelnicul Ion Ghica, spre 1843, după căsătoria sa cu Eufrosina Gh. Filipescu.
Ar mai fi de reţinut şi Alexandrina M. Ghica, fiica lt. col. M. C. Ghica şi a Elenei Văcărescu, care stăpânea moşiile de la Câm