Domnule decan, cum comentati decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a permite judecatorilor sa faca parte din masonerie, cu conditia ca apartenenta la aceasta organizatie discreta sa fie mentionata in declaratia de interese?

Nu m-am implicat in aceasta organizatie, nu am fost curios cum decurg ritualurile in interiorul lojelor masonice. Printre avocati nimeni nu spune ca face parte din masonerie, la fel cum si magistratii nu recunosc ca ar face parte din aceasta organizatie. Decizia CSM de a permite magistratilor sa faca parte din masonerie ridica voalul ce acoperea acest subiect tabu, desi Legea de organizare judecatoreasca nu le interzice judecatorilor si procurorilor sa faca parte din astfel de organizatii.

In opinia dumneavoastra, apartenenta anumitor magistrati la masonerie isi poate pune amprenta asupra actului de justitie? Ce se intampla atunci cand, in sala de judecata, avocatul este mai mare in grad masonic decat judecatorul care trebuie sa solutioneze dosarul?

In principiu, se merge pe ideea ca aceste organizatii au un rol pozitiv in societate. In situatia pe care o invocati dumneavoastra, ne aflam in fata unui raport dezechilibrat intre avocat si magistrat, dar sper ca masoneria nu se va implica in rezolvarea unei probleme de drept. Fiecare institutie are rolul ei. Pe de o parte, justitia romana trebuie sa se ghideze dupa Codul de procedura civila, unde este delimitat clar rolul avocatului si rolul judecatorului in cadrul actului de justitie, fara alte influente. Pe plan secundar, daca dansii sunt frati intr-o loja masonica, acest luru nu trebuie sa-si puna amprenta asupra actului de justitie. Pana la urma, nu e nimic nou in aceasta chestiune, magistrati masoni au existat si vor mai exista…

In ultimii zece ani, Baroul Timis s-a confruntat cu un val de concurenta neloiala venita din partea avocatilor clandestini, adi