Mii de români manifestează în fiecare seară, de o săptămână, împotriva unui proiect privind o mină de aur canadiană, o mobilizare inedită din anii '90, care marchează trezirea civică a unei noi generaţii, afirmă analiştii, citaţi de AFP.
"După primăvara arabă şi vara turcă, toamna românească", proclamă un banner al uneia dintre reuniunile care au avut loc la Bucureşti, în piaţa Universităţii, teatrul revoltei împotriva dictaturii lui Nicolae Ceauşescu în 1989.
Majoritatea manifestanţilor au între 18 şi 35 de ani şi sunt liceeni, studenţi, ingineri, artişti, antreprenori, mulţi deschişi către Europa şi către lume dar ataşaţi de România. "Printre manifestanţi se află o elită a tinerei generaţii, oameni din ce în ce mai implicaţi în viaţa cetăţii", afirmă sociologul Mircea Kivu.
Cu sensibilităţi diferite, "ecologişti, anarhişti, oameni de dreapta, libertarieni ... ei resping în general partidele politice" şi se mobilizează în mare parte graţie reţelelor de socializare, adaugă el.
Ei vin să protesteze pe biciclete, cu copiii în spate sau în landouri, bat ritmul cu sticle de plastic umplute cu pietricele şi îşi creează propriile lozinci şi sloganuri, de la "Uniţi salvăm Roşia Montană", "Iubim natura nu cianura" la "Lăsaţi aurul unde l-au ascuns drăcuşorii".
"După 1989 se manifesta mult în stradă, apoi oamenii s-au descurajat deoarece au văzut că nu reuşeau să facă lucrurile să se mişte. A urmat o perioadă de apatie dar aceşti tineri au un optimism nou", apreciază Kivu.
Duminică, ei erau peste 15.000 în stradă pentru a cere Guvernului să retragă un proiect de lege care ar deschide calea exploatării celei mai mari mine de aur din Europa în pitorescul sat Roşia Montană din Transilvania.
Dezvoltat de compania canadiană Gabriel Resources, prin filiala sa Roşia Montană Gold Corporation, proiectul va necesita folosirea a aproximativ
