Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri un miliard de lei prin cea mai mare licitaţie cu titluri de stat de anul acesta, dar a plătit cu 0,35 puncte procentuale mai mult la dobândă, ceea ce echivalează cu un cost suplimentar de 6 mil. lei, în condiţiile în care interesul investitorilor pentru obligaţiunile în lei a scăzut la un minim al ultimelor patru luni şi jumătate.

Cererea de titluri s-a ridicat la 1,15 miliarde de lei, respectiv cu 15% peste suma pe care statul şi-a propus să o ridice din piaţă. Un nivel atât de scăzut al cererii nu a mai fost înregistrat de la sfârşitul lunii aprilie. Spre comparaţie, în ultimele două luni cererea pentru titluri de stat a depăşit în cazul celor mai multe licitaţii de trei până la opt ori prospectul.

„Suma relativ ridicată şi scadenţa relativ îndepărtată a instrumentului au împins randamentul peste cotaţiile din piaţa secundară, ceea ce marchează o uşoară înrăutăţire faţă de precedentele licitaţii din august“, comentează Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank

Presiunea pe randamentele titlurilor de stat a revenit după ce investitorii străini, cei mai activi cumpărători de obligaţiuni în lei de anul acesta, au început să-şi reconsidere strategiile şi să-şi mute banii din active de pe pieţele emergente în bonduri americane. Monedele emergente au încasat un şoc puternic în ultimele săptămâni, în contextul mişcărilor de capital.

Leul a pierdut un procent din valoare într-o singură săptămână, iar cursul a urcat la 4,47 lei/euro, maximul ultimelor două luni şi jumătate. Cursul oficial al BNR a scăzut totuşi uşor ieri, la 4,4705 lei/euro, dar pe piaţa valutară cursul a atins chiar şi nivelul de 4,48 lei/euro.

„Atât jucătorii locali, cât şi cei străini au contribuit la deprecierea leului şi la spargerea pragului de rezistenţă de 4,46 lei/euro după mai mult de două luni. Ca şi în cazul altor monede region